Woodstock Music & Art Fair a fost un festival de muzică intitulat „Trei zile de pace și muzică”, ținut pe terenul de 2,4 km2 al unui fermier numit Max Yasgur, în apropierea cătunului White Lake, în orașul Bethel, situat la 43 mile (69 km) sud-vest de orasul Woodstock, New York.
Cu 49 de ani în urmă, în weekendul 15-18 august 1969, la mai puţin de o lună de când Neil Armstrong devenea primul om care punea piciorul pe Lună, aproape jumătate de milion de oameni se adunau pe o pajişte, pentru „trei zile de pace şi muzică“, cum scria pe afişul Festivalului de la Woodstock
în weekendul 15-18
august 1969, la mai puţin de o lună de când Neil Armstrong devenea
primul om care punea piciorul pe Lună, aproape jumătate de milion de
oameni se adunau pe o pajişte, pentru „trei zile de pace şi muzică“, cum
scria pe afişul Festivalului de la Woodstock
Citeste mai mult: adev.ro/nac6oj
Citeste mai mult: adev.ro/nac6oj
Evenimentul a fost subiectul unui film documentar de trei ore, în care au fost surprinse atât momente muzicale din festival, cât și reacția entuziastă a publicului.
Festivalul a fost organizat de patru tineri: Michael Lang, John P. Roberts, Joel Rosenman și Artie Kornfeld, nici unul dintre aceștia nu depășea vârsta de 26 de ani.
Doi dintre organizatori (Roberts și Rosenman) proveneau din familii bogate de comercianți, având posibilitatea să investească bani pentru acoperirea cheltuielilor de organizare. Cei doi publicaseră un anunț în cotidianele The New York Times și The Wall Street Journal, care suna astfel: "Tineri cu capital nelimitat în căutare de oportunități de investiții interesante, legitime și propuneri de afaceri". Lang și Kornfeld au observat anunțul și s-au întâlnit cu ceilalți doi pentru a discuta crearea unui studio de înregistrare în Woodstock, dar ideea a evoluat într-un festival de muzică și artă în aer liber, prevăzut inițial la o scară mai mică.
Woodstock a devenit un „concert liber” ("Free concert") numai după ce a fost evident faptul că evenimentul atrăgea sute de mii de oameni mai mulți decât numărul pentru care se pregătiseră organizatorii.
Daca in era retelelor sociale si a telefoanelor inteligente vestea unui astfel de concert s-ar raspandi cu o viteza virala, in 1969 presa si radiourile au fost cele care au contribuit din plin la popularizarea evenimentului. O data cand proiectul a cazut - dupa interzicerea organizarii festivalului Wallkill - apoi cand proiectul a fost reluat.
Asa ca marti, 12 august 1969, cu trei zile inainte, 50.000 de oameni se aflau deja pe campul de la Bethel. In acel moment, organizatorii au avut doua optiuni, dupa cum marturisea Lang
intr-un interviu: sa intareasca securitatea, imprejmuind zona cu si mai mult gard- ceea ce ar fi putut conduce la violenta, sau sa investeasca toate resursele pentru finalizarea scenei. Peste noapte, publicul a ales in locul lor si a taiat gardul deja existent, iar acest lucru a determinat si mai multa lume sa vina la festival.
Până la urmă, pe aceea pajiște s-au înghesuit o jumătate de milion de oameni, alți trei sferturi de milion fiind nevoiți să se întoarcă, după ce s-au convins că nu mai pot înainta.
In ciuda entuziasmului şi a unor recitaluri care au rămas în istorie (Joan Baez, Jimi Hendrix), din punct de vedere organizatoric, evenimentul a fost aproape un eşec.
Numărul uriaş de spectatori i-a luat total pe nepregătite pe promotori, astfel că rezervele de alimente au fost insuficiente, la fel ca şi duşurile şi toaletele.
Şi chiar dacă din cauza ploii, terenul a devenit, practic, un câmp de nămol, lucrurile au decurs, în spiritul pacifist al curentului flower power: oamenii au cântat, au dansat, s-au iubit, au găsit chiar şi alternativa pentru numărul prea mic de duşuri şi au făcut baie în heleşteul din apropiere.
Totuşi, până la finalul evenimentului, mulţi dintre cei mai entuziaşti spectatori părăsiseră locul şi doar 30.000 de oameni au asistat la recitalul capului de afiş, Jimi Hendrix (desfăşurat abia luni dimineaţă, în loc de duminica seara, din cauza decalajului provocat de întârzierile artiştilor).

Biletele pentru eveniment costau 18 dolari dacă erau luate în avans (echivalentul a cca. $105 în 2009, după ajustarea pentru puterea de cumpărare, și de $75, după ajustarea în funcție de inflație) și 24 dolari la intrare.
Pe parcursul zilelor de 15, 16, 17 și 18 august, pe scena amplasata la ferma lui Yasgur au cântat cele mai cunoscute nume ale vremii. Este vorba despre 32 de recitaluri live.
Ziua de 15 august, Vineri, a fost dedicată artiștilor folk. Oficial, a început la ora 17:07, cu un concert al lui Richie Havens. Au urmat:
- Swami Satchidananda - a rostit primele cuvinte despre menirea festivalului.
- Ravi Shankar - a cântat cele 5 melodii în ploaie
- Sweetwater
- The Incredible String Band
- Bert Sommer
- Tim Hardin
- Melanie
- Arlo Guthrie
- Joan Baez
- Quill
- Keef Hartley Band
- Country Joe McDonald
- John Sebastian
- Santana
- Canned Heat
- Mountain
- Grateful Dead
- Creedence Clearwater Revival
- Janis Joplin și The Kozmic Blues Band
- Sly & the Family Stone
- The Who
- Jefferson Airplane
Duminică 17 August, Luni 18 August
- Joe Cocker - Recitalul artistului s-a încheiat în zgomotele unei furtuni care a reușit să întrerupă orice activitate preț de câteva ore.
- Country Joe and the Fish
- Ten Years After
- The Band
- Blood, Sweat & Tears
- Johnny Winter
- Crosby, Stills, Nash & Young
- Electric Set
- Paul Butterfield Blues Band
- Sha-Na-Na
- Jimi Hendrix
Max Yasgur a refuzat să închirieze ferma pentru o nouă ediție a festivalului în 1970, spunând: "În ceea ce mă privește, am de gând să mă ocup de conducerea unei ferme de produse lactate". Yasgur a vândut ferma în 1971, iar în 1973 a murit. Statul New York și orașul Betel au adoptat legi cu privire la adunări ale maselor, destinate să prevină alte festivaluri să mai aibă loc. Au fost făcute încercări de a preveni ca pajiștea să mai fie vizitată, proprietarii răspândind gunoi de grajd, iar cu ocazia unei aniversări drumul a fost blocat de tractoare și mașini a polițiștilor.
Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la festival (în 1989), 20.000 de oameni au reușit să se adune pe pajiște.
Un localnic a pus un monument pe locul unde a avut loc festivalul, iar în 1997, un grup din comunitate a pus un semn de bun-venit pentru vizitatori.
Pajiștea și zona scenei au rămas conservate. Pe teren există rămășițele unei flori de neon și al unui bas de la concertul original. În mijlocul câmpului, există un totem cu sculpturi în lemn reprezentându-i pe Jimi Hendrix la mijloc, Janis Joplin pe partea de sus și Jerry Garcia în partea de jos, iar pe deal a fost ridicată o sală de concerte. Terenul vechii ferme a lui Yasgur este încă vizitat de oameni de toate vârstele.
În 1997, terenul unde s-a desfășurat concertul și încă 1400 de acri (5,7 km2) din împrejurimi au fost achiziționate de Alan Gerry, în scopul de a crea centrul pentru artă Betel Woods Center for the Arts. Centrul și-a avut deschiderea la data de 1 iulie 2006, pe scenă performând orchestra simfonică New York Philharmonic.
În iunie 2008 a avut loc deschiderea muzeului The Museum at Bethel Woods.
0 comments:
Post a Comment